Hathor

Drumul Spre Mantuire

Drumul Spre Mantuire
Noaptea se lasa printre brazii batrani
Pasarile noptii isi cauta stapani
Luna vegheaza eternul cimitir
Sufletul meu e plin de venin

In negura noptii , un calaret se arata
Aducand cu el furtuna din noapte
Se opreste de-odata si unui pastor ii spune
Lucruri pe care le credea din alta lume

As vrea sa schimb viitoru-n cenusa
Sa tip , sa urlu ce rost nu ajuta
Discipoli ai urii distrug pe pamant
Veghez in noapte ca un sfant

Copii ai urii distrugeti credinta
Mantia neagra sa-ntunece vointa
Calcati in picioare sufletele efemere
Nu uitati , eu va promit biruinta

Cruci mari de lemn sa lumineze mormantul
Molimi , razboaie sa cuprinda pamantul
Nu uitati , eu va promit viata eterna
Urmati-mi calea , umbre funebre

Mana-ntinsa o indrept catre voi
Visurile voastre aduc doar ploi
Singura speranta spre mantuire
Este schimbarea credintei din tine

Priveste cerul , puzderie de stele
Muntii , padurea , duhurile rele
Toate acestea pot fi ale tale
Discipolul meu sa fii pana la moarte?

Atunci pastorul incepe sa fuga
Dar lancea demonului adanc il patrunde
Pe iarba se zbate nu are scapare
De ghiara mortii nepesatoare